Cu o floare in par si nimic in picioare..

..sau pe scurt: treizeci si trei.

Astazi pentru mine a fost o zi speciala, macar prin simplul fapt ca se intampla o data pe an..in realitate insa, o sumedenie de fapte si intamplari au transformat o zi obisnuita de toamna (culmea, chiar o zi de luni, nesuferita prin definitie), intr-una plina de voiosie, ganduri frumoase si caldura umana.

Inainte de orice, multumesc fiecaruia dintre voi si tuturor celor care astazi, ca de altfel in orisicare zi, s-au gandit la mine. E minunat sa te simti important, chiar si pentru scurt timp :o)

Daca m-ati intreba care-i cel mai original cadou primit vreodata, raspunsul ar fi simplu: acest blog. Nu stiu daca voi fi in stare sa am o conduita corespunzatoare unui blog, nici macar nu stiu daca asa ceva exista si care ar fi regulile elementare carora un detinator de blog ar trebui sa se supuna. Ma tem ca rapiditatea cu care realitatea virtuala progreseaza, depaseste cu mult ritmul domol al unei iubitoare de folk :o) Si desi, iata, de astazi am un blog (iupiii), ma indoiesc ca voi locui vreodata la Monaco sau voi respinge cu vehementa comparatii care nu ma vor onora (:o)) prietenii stiu de ce). Cum spunea bunul nostru Shakespeare "Bear with me..."

Fara pretentii, ma bucur enorm ca paginile agendelor mele vor fi inlocuite cu aceasta unealta electronica si m-as bucura daca pe alocuri, veti regasi idei sau ganduri proprii. Asadar, dragilor dragi, la vremuri noi, tot noi...nadajduiesc cu decenta, bun simt, umor si ironie, asa cum imi place.

Seara buna si vise frumoase,

irinush.